Ieri am trecut pe o strada pe care am cunoscut-o intr-un anotimp identic. Ce stare...

De ce nu ma sperie eternitatea ce a fost?

Spermatozoidul de familie, printr-o fericita intamplare, a ajuns primul la ovulul cel rozaliu, pe care l-a fecundat cu demnitate in aplauzele celor ce l-au sustinut. Astfel calitatile genetice ale invingatorului vor fi perpetuate. De ce s-o fi numind nepotism?

Prezumtia de vinovatie

      Acum pe bune! Poate ca pare perimata ideea cu autocritica, dar inchipuitiva cum ar fi sa ne recunoastem defectele. Va puteti inchipui ce surprize am fi toti? Cum s-ar vedea mincinosii de catre mintiti, hotii de catre pagubiti si cei ce par de catre cei ce sunt.
      Prezumtia de vinovatie e nerecunoscuta de mincinos si scuipata in cor de membrii afiliati aceluiasi grup de interese. Si la noi sunt grupuri de interese peste tot si de toate marimile si intensitatile. De la marii jucatori pana la vecinele din bloc.
      Este incredibil ce face un om pentru avantajul sau. Am vazut si m-am cutremurat. Mereu ma intreb ce fac eu pentru avantajul meu.  Pot spune ca nu mai sunt inocent.
      Dar parca as tinde catre o curatenie. Un anumit tip de minciuna imi face repulsie: cea care te construieste pe tine si il surpa pe celalalt. E incredibil cum se construiesc unele personalitati ale generatiei mele.
       Nu as putea sa stiu ca am la baza o minciuna.
       Exista acea stiinta de a sti ce sa spui despre tine si ce nu. Oamenii o aplica pentru a ramane ceea ce par a fi.
       Si in balegarul acesta mai rasar flori...

Pagina de jurnal

   18 august 2011 - Popesti Leordeni
   Si la urma urmei de ce nu as rade. Ma ridic precum gaina iubita cu de-a sila si ma scutur de praf. Azi e bine. Concertul a tinut putin. Au obosit sau nu mai au chemare sau nu mai au de ce... Pot dormi cu geamul deschis si apreciez asta. Aer proaspat... Raritate.
   In restul noptilor de sfarsit de vara s-au produs multe evenimente cultural-artistice in cartier. Aproape noapte de noapte. Mai un botez, mai o bauta, mai un majorat, mai o nunta si iar un botez... Se reproduc alarmant manelistii.
  Doar cand trec a doua zi si-i vad cum stau lihniti de foame pe treptele blocului sau spala loganul sau dau bmw-ul cu silicon pe cauciuce, imi vine sa rad. Mai sunt vecinii tiristi eventual cu tirul la poarta, vecinii zilieri cu miros de parizel si bere , vecinii veniti din spania cu masina decapotabila si numar de bulgaria si vecina cu pantalon mulat de leopard.
  Rad dar ma gandesc  cum vine seara de repede si ca e sambata, iar sambata e petrecere. S-a dus dracu' aerul proaspat al noptii, fac cruce si-i multumesc celui ce a inventat termopanul si sa-i sara timpanele cui a inventat boxele si manelele  si sa-i ia dracu de cretini.  Noapte buna!
  P.S.  A inceput sa latre si cainele.

Prezumtia de vinovatie

   Nu stiu pe unde ar trebui sa pasesc si sa nu dau de uratenie. Sunt si oameni frumosi si lucruri frumoase, dar nu formeaza o comunitate compacta. Am inceput sa avem enclave de frumusete, frumusete stirbita, cioburi de frumusete, praf, pulbere. Uratul este, evident, in expansiune. Nu e usor sa traiesti vremea uratului acceptat si laudat. Continui sa ma plimb in pantaloni scurti printre blugi dolce&gabbana.

despre manea

     Dintr-o usuratate de a spune multe cu un cuvant, reduc un tumult de produse nonartistice si comportamente umane la un singur cuvant: manea. De fapt asa cum termenul a fost nedrept adoptat de eminentii muzicanti autohtoni, tot astfel si eu i-l folosesc impropriu. Este o mutatie de termen, cum tot ce atinge cultura manelistica devine mutant.
      La inceput am spus ca manelisti sunt tiganii, fiindca ei au muzica in sange, iar versatilitatea lor, lipsa lor de bun simt, ii facea interpretii perfecti ai unei muzici false ca intentie dar a naibii de muzicala pentru omul incult. Apoi am realizat ca boala manelei zace latenta in oricine. Cartiere intregi sunt inghitite de molima roz cu iz de sex, suferinta, razbunare si autorespect. Apoi orase, judete, intreaga tara e o manea. Am fost ingrozit sa aud manele intr-o casa traditionala moldoveneasca. Moldovenii ascultau cu placere pe tiganul ce tipa ascutit si se vaita prefacut. Sarmani...
     De fapt maneaua e termenul romanesc pentru kitsch. In societatea aceasta in care falsele valori sunt trasate de mistretii si pupezele televiziunilor si in care cohorte de cetateni hipnotizati sorb orbeste otrava ce le alimenteaza somnul ratiunii, nu se putea naste o arta mai potrivita decat maneaua.
     Luati fratilor si consumati-o la bairamuri, la micul dejun, la volan, la imperechere sau la suparare. Pana si in noaptea de inviere, in cimitirul din Dorohoi, tiganii asculta manele la mp3. Politistul caruia m-am plans ca ma deranjeaza, mi-a spus ca asta e traditia lor. Punct. Si astfel povestea a devenit legenda si legenda mit, iar maneaua traditie.
     Eu spun asa: atata timp cat Andrei Plesu nu va fi in emisiune la Dan Negru, eu mai sper. Sper si ma mir, sper si incerc sa inteleg de ce suntem asa urati.